Întoarcerea la sate, urmatorul trend in imobiliare?

Întoarcerea la sate, un trend sau nu?

Statistica numără peste 100.000 de români „mutaţi“ din oraşe în zona rurală în fiecare din ultimii doi ani, conform INS.

Într-un top 50 al comunelor care au primit cei mai mulţi locuitori în 2020, Bucureştiul are peste 10 „sateliţi“, zone noi precum Chiajna, Tunari, Berceni, Dobroesti, Stefanestii de Jos, Corbeanca, Domnesti, Mogosoaia, Snagov, Cernica sau Balotesti.

Cifrele acestea sunt reprezentate doar de persoanele care s-au mutat si si-au si declarat noua resedinta. In realitate acest numar este mai mare.

De asemenea, vorbim doar de sate si comune, nu si de orase (ex.: Otopeni, Pantelimon, Voluntari, Popesti-Leordeni)

Indiferent cum le numim: comune / sate din jurul marilor oraşe sunt de fapt noile zone urbane alese de tineri şi de familii pentru a păstra legătura cu oraşul.

Conform ZF și INS, la nivel de tara, iata comunele cele mai importante dpdv al absorbirii de populatie noua.

Dacă iniţial extinderea pe orizontală a zonelor urbane era legată de Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, acum devine vizibil un comportament simi­lar şi pe lângă Sibiu, Braşov, Târgu-Mu­reş, Oradea sau Constanţa.

Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, 116.000 de persoane s-au mutat în 2020 din zona urbană în cea rurală, în creştere faţă de 2019, când 113.000 au luat această decizie. 
În ultimii ani, tendinţa din statistică este în favoarea zonelor rurale. 

Comunele cu cele mai mari creşteri ale numărului de locuitori arată însă că „exodul“ spre sate se află doar în jurul marilor oraşelor, multe dintre ele fiind chiar o extindere a oraşelor. 

Desprinderea de marile oraşe e grea, iar asta se vede în date, oamenii îmbină dorinţa de a sta la casă, în zona rurală, cu tot ce poate să ofere mai bun oraşul. 

Unul dintre marile dezavantaje ale locuitului în zona rurală este faptul că serviciul de ambulanţă ajunge mult mai greu decât la oraş, distanţa fiind mai mare, iar în anumite cazuri timpul poate fi decisiv. 

Un alt dezavantaj al locuitului in zona rurala sunt serviciile comerciale: magazine, mall-uri, farmacii, DIY.

Si nu in ultimul rand scolile, facultatile si gradinitele. Cele de top vor fi intotdeauna in orase sau in jurul acestora unde cererea este mai mare pentru astfel de servicii.

Pe de altă parte, există şi persoane care au lăsat oraşul în care locuiau pentru a se muta la o distanţă mult mai mare, în zone mai izolate, însă astfel de cazuri sunt puţine, iar statisticile nu vin să demonstreze că aceasta ar fi tendinţa.

Cu toate că oamenii îşi doresc să se mute în zona rurală, rămân în continuare dependenţi economic de marile oraşe, fie că fac zilnic drumul între casă şi oraş pentru a merge la locul de muncă, fie că lucrează remote, oraşele îşi păstrează importanţa economică.

De ce se mută totuşi oamenii în zonele rurale, în comunele de lângă marile oraşe? Un răspuns e preţul mai mic al caselor. Preţul domină în continuare   decizia de cumpărare a unei case, fie ea în urban sau rural, însă, în acest caz, satele câştigă, având preţuri mult mai mici la case. Cu toate acestea, suma câştigată în achiziţionarea unei case mai ieftine în zona rurală ar putea fie doar o iluzie de moment. Pe termen lung, costurile cu transportul ar putea compensa.